Zâmbetul ascuns în pernӑ

Eu abia l-am aşteptat sӑ ajungӑ acasӑ şi el a venit supӑrat!

Voiam sӑ îi povestesc de cӑţeii de la şcoalӑ, de cât poate sӑ mӑnânce ӑla negru şi cum se gudurӑ pe lângӑ mine când mӑ vede. Sau de Șoricica, cӑ iar a alergat-o Bella când voiam sӑ o hrӑnesc şi pe ea cu lapte, din cel de la şcoalӑ, şi cum abia a scӑpat pentru cӑ s-a urcat în copac. Azi dimineaţӑ mӑ lӑudase Doamna în faţa clasei cӑ am luat cea mai mare notӑ la testul de la mate. Și tot Doamna mi-a dat un avertisment mai târziu pentru cӑ am vorbit cu colegul de bancӑ, dar de data asta nu am fost eu de vinӑ, mӑ tot întreba de teme şi eu i-am spus sӑ mӑ lase în pace şi Doamna m-a vӑzut pe mine cӑ vorbesc, şi nu e cinstit! Apoi voiam sӑ îi arӑt cӑ l-am mai şi ascultat şi am desenat un copac aşa cum îmi arӑtase în albumul lui Monet. Dacӑ îl vedea ştiam cӑ o sӑ-i placӑ. Aşa, şi trebuia neapӑrat sӑ o spun pe mami, cӑ iarӑşi ne-am certat cu lecţiile! Sӑ îi arӑt şi lui cӑ am lucrat azi toatӑ ziua, am scris trei pagini la românӑ, şi tot portofoliul la istorie, şi m-a pus mami sӑ învӑţ şi la civicӑ, apoi am fost şi la Cambridge. Și mai vrea sӑ mai fac la gazetӑ o paginӑ întreagӑ! La ora asta! Iar eu nu m-am uitat deloc la televizor! Bine, de fapt m-am uitat la douӑ desene şi puţin la un film, dar mai voiam şi eu sӑ vӑd un episod din filmul cu câinele lup poliţist, pentru cӑ nici nu am respirat azi. Și tot el vine supӑrat!

Și mai voiam sӑ îi zic ceva… şi am uitat acum. A, gata, ştiu! Ba nu, era altceva. În fine, mi-aduc eu aminte.

Mi-a fӑcut observaţie la masӑ cӑ iar nu stau cum trebuie pe scaun, cӑ iar nu mӑnânc ca lumea. În loc sӑ vorbim şi noi, sӑ povesteascӑ ce prostii a mai fӑcut la servici cu colegii, cum face de obicei. Nu a ridicat vocea, cӑ el nu ridicӑ vocea la mine, decât rar şi atunci mӑ supӑr foarte tare, dar ştiu eu bine ce stӑri are. A mâncat, s-a ridicat de la masӑ şi a plecat în sufragerie, iar eu am rӑmas singurӑ şi nici nu mi-era foame. Da, ca de obicei. Mami m-a trimis scurt la spӑlat şi la culcat, iar eu nu am vrut, voiam sӑ mai stau şi eu la televizor, dar mami nu s-a înduplecat şi el nu a zis nimic. M-am spӑlat, m-am îmbrӑcat şi m-am dus în dormitor. L-am strigat şi l-am întrebat dacӑ a încuiat uşa de la intrare şi l-am auzit cum vine din sufragerie şi cum o încuie fӑrӑ sӑ îmi zicӑ un cuvânt. Apoi l-am rugat sӑ mai stea şi cu mine pânӑ adorm, dar el s-a înfipt în uşa dormitorului şi a început sӑ îmi spunӑ cӑ e foarte târziu, cӑ iarӑşi trag aiurea de timp şi cӑ nu e normal sӑ îl mai chem la vârsta asta sӑ stea lângӑ mine seara. Nu o sӑ zic nimic, dar îmi vine sӑ îi spun drept în faţӑ cӑ nu-mi place când face aşa. Și cӑ, şi ştiu cӑ s-ar supӑra pe mine, dar este chiar rӑu. Nu ştiu de ce se poartӑ aşa. Trebuia sӑ îi treacӑ pânӑ acum.

– Tati…?
– Ce mai este acum?
– Noapte bunӑ, tati. Te iubesc.

somnul din perspectiva ei

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s