Vӑlul, valea, valul

Ora aceea cea mai neagră a nopții. Vidul încartiruit adânc de tot, acolo de unde până și disperarea este alungatӑ. În abisul deznădejdii se mai întâmplă să găsești vreun fir de speranță. Însă uneori te simți atât de golit… E ca și când cineva a găsit o modalitate de a-ți împrӑştia propriul suflet. Cu mucoasa spiritului zgâriatӑ şi haina minții stoarsӑ drӑceşte pentru cei mai ultimi stropi ai ființei. În acel loc şi timp, cu adevărat ceea ce rămâne este nimicul.

Fata cea mare a crescut suficient. Mărit-o si scapi de toate problemele. Un bărbat găsești oricând pentru ea. Mulți sunt rezonabili şi generoși. O să aveți ce mânca, cu ce vă îmbrăca, cu ce trăi. Măcar o vreme. Mӑrit-o, o să fie bine pentru toți.

Pumnul drept i se strânge și mai tare în pofida durerii care îl înțeapă în palmă. Să o mărite? Pe ea? Așa tânără? Să o mărite – și după cine? Să o arunce cârdului de bărbați de la ușa casei, cu fața lor brăzdată de patimi, cu ochii înroșiți de pofte, cu carnea căutând lacomă frăgezimea cărnii. Sӑ hrӑneascӑ foamea lui şi viciul altora cu viaţa ei. În fond, nici măcar să aleagă nu poate. Are a strӑbate o vale a morţii în groapӑ fiind.

Să se târguiască bine. Să o vândă cu cap.

Încă o împunsătură în pumn. Aerul îi este plumb. Nӑrile freamӑtӑ astmatic. Se îndreaptă spre fereastră și o deschide. De ce „să o vândă”? Hai, hai, este prea aspru cu el însuși. La celelalte două surori nu se gândește deloc? Ce viață frumoasă ar putea avea ele, poate la fel cu cea cu care se obișnuise în trecut. Acea viață a luxului Lichiei, a hainelor scumpe, a bijuteriilor, a alaiului de cunoscuţi, a petrecerilor fastuoase, ah!, miresmele orgiatice, sclavele în veşminte strӑvezii, pӑsӑri cu aripile parfumate, fantezia banchetelor, cӑrnuri pӑstrate în miere, curmale, smochine, rodii, nuci, gutui, cireşe, vin, ulei, flamingo, cocori, potârnichi, pitulici, porumbei, cimbru, mentӑ, silphium, seminţe de pin, terase, fresce, covoare, mozaicuri, bӑi parfumate, lemn de cedru. Trecuse viaţa lui de om slӑvit. Viaţa lui şi a soției sale, ea, care îl aşteaptӑ de la o vreme din alte lumi. Le văzuse pe acestea cum i se scurg printre mâini şi cum trec ca un vis. În sărăcie toate par așa de negre. Amintirile celor demult duse mai ales.

O să se gândească la celelalte. O să o dea pe „asta” pentru „alea”. O să fie bine.

Durerea este tot mai cruntӑ, dar pumnul rӑmâne închis. Este simplu și logic. Așa este, totul este logic. Cea mai logică dintre logici. Nu știe cum, dar de la o vreme nu mai simte golul din sine, de parcă ceva l-a și umplut deja. Un aer căldicel îl străpunge amețindu-l. Rânjește cu ochi şovӑitori. Din gura largă, de lângă colții hulpavi în fălci, îi cad pe barbă când și când picături de salivă. Nu se mai opune legiunii de gânduri amestecate, de voci ascuțite care sfâșie franjurând în carnea minţii. În el și-au făcut canceros loc vrajba și neodihna. Ceva.

…da, da, aşa e logic, așa e, asta trebuie sa facem, nu e altă soluție, am încercat, am căutat o ieșire, dar nu e nicăieri, ce căcat, ce căcat, nu, nu, o să fie bine, să o mărităm, așa e, trebuie să facem așa, trebuie să o mărităm, să se mărite, nenorocita, odată, ticăloasa, să vindem și să trӑim, dar ea nu vrea, ea ezită, ea face mofturi, vaca, scroafa, ea vrea să ne piardă, ea, nenorocita, vrea să pierim cu toții!…

Abia se mai împotriveşte asprimii din palma ghemuitӑ. Îngrozitoare ocări și blesteme i se îngrămădesc convulsiv pe buze printre rictusuri, chicote subţiate și dinți scrâșnind. Mai ales îl înnebunește scârțâitul ascuțit al dinților, imposibil de stăpânit. Se împleticește de colo până colo în camera sufocantă, repetându-și mantra. Îl ustură genunchii, gâtul şi ochii, iar fruntea îi e zdrelită de atâta uitare în palme în zilele trecute. Trupul îi este acoperit de câteva zdrenţe care atârnă pe el murdare de noroiul de afarӑ. Mai adineaori lovise cu toată puterea un purcel în stomac și căzuse dezechilibrat peste el. Îl lovise și îi plăcuse, îl satisfăcuse guițatul animalului. Umblӑ în picioarele goale, povârnit, cu braţele coborâte, lipite de corp, şi degetele încleştate. Aruncă priviri hăituite pe fereastra deschisă. Cealaltă mână zvâcnește nesătulă pe pieptu-i şi pe obraji, lăsând urme roșii de unghii arând adânc. Ochii când rămân fixați undeva în neant, când îi însoțesc spasmodic pașii.

Viaţӑ nenorocitӑ!

Prin negura densă a sufletului, înțepătura din palma dreaptӑ își taie neabӑtutӑ cale. Deschide mâna și înlemnește înfricoșat. Inima i se zvârcoleşte atât de tare printre coaste, încât spaţiul din camerӑ se deformeazӑ ritmic. Ochii îl ard dincolo de cristalin şi retinӑ, până în ascuns. Ceea ce îl priveşte din pumnul dezlӑnţuit este ultima amintire a soției sale, o cruce din lemn de cedru pe care ea o purtase în timpul în care trăise și pe care i-o încredințase lui pe patul de moarte. Să o dea uneia din copile când or mai crește. Sau să facă cum crede el de cuviință, am încredere în tine, dragul meu, știi că întotdeauna am avut, adio, să îți mai aduci aminte de mine uneori, să ai o viață frumoasă, să ai grijă de fetele noastre, iartă-mă de ți-am greșit vreodată, dragul meu, dragul meu, adio, adio, adio. Este împietrit, prӑbuşit de groază. Va albi complet până dimineață. Timpul nu se mai frământă nici el. Apoi, ca o binecuvântare, valuri de emoții și senzații îl umplu, îl răvășesc și îl cutremură până în cele mai adânci fibre ale sufletului.

Doamne…!

Atâta doar mai poate să îngaime. Micul obiect din mânӑ l-a pironit, i-a devenit o lume întreagӑ.

Plânge prӑbuşit… și plânge… și plânge… și plânge… și plânge…

Ochii lui nu au aflat încă legӑtura plină cu galbeni de aur, aşezatӑ în mijlocul camerei. Și nici, dincolo de fereastra întredeschisă și de vălul lacrimilor, silueta abia conturată, care se mistuie tainic în aerul straniu al nopții.

Valea, valul, valul

Anunțuri

Un gând despre &8222;Vӑlul, valea, valul&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s