Capitalistul cel crud

– Tata, ajută-mă la o problemă!

– Da, vin imediat. De aici, din culegere? Care din ele?

– Stai jos pe pat, ți-o citesc eu. „O persoanӑ depune 6000 de lei la o bancӑ al cӑrui depozit este oferit cu 5% dobândӑ. Câţi bani va scoate de la bancӑ dupӑ 2 ani?”.

Logica pedagogică a elaborării unui enunț matematic se supune, pare-se, unor reguli particulare: pentru ca acești copii să priceapă un enunț în mod clar şi complet, domnilor autori li se pare suficientӑ prezenţa unor cuvinte cheie pe acolo. Nu necesară, suficientă!

Dar mӑ abțin şi fac pe prostul.

– Aşa, și ce nu ai înţeles?

– Pӑi… nu ştiu. Nu înţeleg. Aplic dobânda la 6000 și pe urmӑ? Dacӑ o aplic, ce obțin?

– Iubita, ok, enunțul trebuie citit aşa: o persoanӑ depune 6000 de lei la o bancӑ, care îi oferӑ în schimbul lӑsӑrii banilor acolo o dobândӑ de 5% pentru fix un an de zile. Dupӑ un an, persoanei i se oferӑ înapoi suma iniţialӑ plus dobânda. Persoana decide sӑ lase din nou suma cea nouӑ la bancă în acelaşi depozit, cu aceeaşi dobândӑ, pentru încӑ un an. Câți bani vor fi la sfârşitul celor doi ani în cont?

– Aaaa…! Gata, ştiu, stai sӑ calculez pentru primul an.

Și calculeazӑ. O întreb:

– Ai terminat?

– Da.

– Deci, cât depune din nou pentru al doilea an?

– 6300.

– Bravo, aveam emoții. E complet greşit.

Priveşte stupefiatӑ ciorna.

– Sӑ o luӑm metodic. Deci depune 6000, da?

– Da.

– Ce dobândӑ va strânge dupӑ un an? Doar dobânda.

– 300 de lei.

– Deci ce sumӑ s-a strâns în total la bancă?

– 6300.

– Și cât va scoate de la bancă ca să depună pentru anul doi?

– 6300!

– Ba nu! Și comisionul de deschidere de cont? Și cel de închidere? Dar cel de numӑrare a banilor? Crezi cӑ cel care numӑrӑ 6300 de lei o face degeaba? Nu trebuie și el plӑtit pentru munca lui chinuitoare? Dar cel care îți păzește banii din cont timp de un an de zile, zi și noapte, cu ochi de vultur ziua și de buhă noaptea, cel care face cafeluța celui care păzește banii ca să nu adoarmă, cel care cumpără cafeluța pentru cel care o prepară pentru cel care păzește banii? Co-mi-si-oa-ne-le, iubita, unde sunt comisioanele?

– Hai, mӑi tata, cӑ m-ai speriat! Aşa mӑ înveți tu matematicӑ?

Dupa o clipӑ de râs își aduce aminte de altceva şi, în timp ce calculeazӑ mai departe, mӑ chestioneazӑ înfiptӑ.

– Auzi, dar nu ziceai tu cӑ mi-ai deschis un cont la o bancӑ și ai pus acolo nişte bani pentru mine?

– Ba da.

– Și câți bani ai pus?

– Douӑ sute cincizeci de mii de dolari în bancnote nemarcate de câte zece.

– Tataaaa!

– Daaaaa?

– …Sӑ mergem la bancӑ mâine, poate apucӑm sӑ mai scoatem ceva din ei, cӑ vreau sӑ îmi iau o bicicletӑ.

Anunțuri

7 gânduri despre &8222;Capitalistul cel crud&8221;

  1. Ivy 14 Martie 2017 / 19:19

    Asta da lectie de educator financiară, a fetei! :)))

    Apreciază

    • mutareainplic 20 Martie 2017 / 13:11

      Mai recitesc și eu câte un text de-al meu și găsesc constant greșeli de tot felul, inclusiv de ortografie ori de logică. Cu atât mai mult un manual ar trebui să aibă un revizor cât se poate de critic, cel care să ofere autorului „cealaltă” perspectivă. Se vede imediat când revizorul lipsește.

      Un exemplu. Am găsit acum câteva zile un site cu manuale vechi scanate și uploadate. Ei, manualul din o mie nouă sute toamna al unei materii a Mariei are, cel puțin în partea lui de început, aceeași structură a lecțiilor cu cel din acești ani. Însă, deși esența textului este identică, formulările manualului mai vechi sunt net superioare celui recent. Superioare în sensul că în acela se înțelege (ideea, contextul, enunțurile etc), iar în cel prezent nu, pur și simplu. Am tot respectul pentru profesorii care trebuie să lucreze după astfel de manuale și reușesc totuși să treacă (și) de astfel de dificultăți.

      Pe un autor ca acesta l-aș pune să facă un conspect la ceva greoi și alambicat, nu știu exact ce, dar să fie din afara sferei sale de competențe, și să facă asta, apropo, cărând în spate o oră pe zi un rucsac de cel puțin 75×7:35=15kg.

      Apreciat de 1 persoană

      • Mama Aluniţă 20 Martie 2017 / 13:23

        Eu am un grup pe Facebook cu greseli din manuale. Sunt nepermis de multe. Nu vorbim despre orice carte aici, ci de manuale, care au o importanta covarsitoare pentru mintea copiilor. Cat despre profesori, ce sa spun, eu una nu le-as ridica statui. Ei sunt primii care sprijina aceasta stare deplorabila a invatamantului, acceptand prostiile si neluand atitudine impotriva lor. Sa nu mai vorbim despre cei care au comisioane la vanzarea manualelor/auxiliarelor unor anumite edituri (stii ca se practica comisioane si de 40% pentru invatatori?). Sau despre cei care nici macar nu isi dau seama ca un exercitiu este gresit (ca fosta invatatoare a Lunei, care a facut scandal ca i-am scris o corectura pe tema copilului, iar a doua zi s-a intors la scoala cu o erata verbala – probabil a intrebat prin vecini acasa si s-a prins ca gresise).
        Dar iata cum ajung sa ma enervez iar, si iar, si iar pe tema invatamantului romanesc. Si cand te gandesti ca azi e Ziua Fericirii, cica 😉

        Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s